Putem vorbi ca si cauza de multe lucruri ce ne marcheaza negativ, de la moartea cuiva drag (bunici, parinti, prieteni) pana la un eveniment neplacut creat de noi sau al carui curs nu l-am schimbat la timp, desi intuitia ne-a spus ca nu este bine.
Carpe diem. Doua cuvinte ce ne schimba viata in bine. Dar si in rau. Interpretarea acestor doua cuvinte in momentul in care creierul si intuita ne spun ca nu este bine ne aduce o multitudine de frustrari. Pot aduce aici multe exemple, dar esentialul ramane acelasi. Atunci cand incepi sa faci ceva ce stii ca nu ar trebui sa faci, devii propriul tau sclav. Pentru ca in acel moment treci peste ceea ce esti, si, chiar daca faci ceva ce ar trebui sa iti placa, nu iti va face placere. Si vei fi frustrat, indiferent daca finalul acelei actiuni este unul de bun augur sau rau. Trecand peste propria ta persoana, iti strici aceea verticalitate ce o ai, acel Eu care speri ca esti. Si, da, devine doar o speranta. De aceea vei spune mereu mi-ar place sa fac asta, dar vei face cu totul altceva.
Timpul este cel care face ca totul sa se cumuleze si sa te schimbi. Nu pentru ca ai dori. Ci pentru ca, din compromis in compromis, devii altcineva si trebuie, pentru a supravietui, sa te adaptezi noului Eu creat. Desi exista multe domenii in care nu avem ce face, cei 7 ani de acasa sunt cei mai importanti. Sunt ghidul tau in viata. Ceea ce ai vazut, trait si invatat atunci, te vor urmari toata viata. Chiar daca ai impresia ca iei decizii intelepte si bune, ele vor fi in spiritul celor invatate in cei 7 ani. Vor produce chiar ele multe frustrari ce le vei observa doar tarziu, cand te vei opri sa analizezi ce s-a intamplat. In tot acest timp, pana ajungi la aceea analiza, vei ceda multor tentatii, din care una sau mai multe vor deveni dependenta. Este modalitatea creierului de a prelucra lucrurile.
Cat esti mic, stii ca tigara nu este buna, produce numai rau sanatatii. Dar ai crescut intr-un mediu in care unul sau mai multi mebrii ai familiei fumau. Este doar o chestiune de timp si de acumulare de frustrari pana cand vei aprinde prima tigara. Si tot o chestiune de timp pana cand vei deveni dependent de nicotina. Iar aceasta dependenta nu iti va spune nimic, ai avut in familie deja exemplu,si deci, nu iti vei da seama ca este vorba despre o frustrare pe care o asociezi automat cu tutunul. Vei spune doar ca este un obicei ce l-a avut si X in familia ta. Si nu vei putea corecta acest comportament pana cand nu gasesti acel eveniment sau frustrare cu care se asociaza.
Desigur, exista sanse, prin autoeducare, sa renunti la acel viciu sau aceea dependenta, dar, in substrat, frustrarea ramane, ceea ce te va expune unui alt viciu sau dependenta. Oricat de liber sa te simti, nu vei fi la capacitatea ta normala, va exista intotdeauna un mic ceva ce te va impiediaca sa ajungi la acel Eu pe care il visezi.
Fa un test de personalitate. Vei vedea ca, desi intrebarile sunt simple, vei raspunde sub urmatoarea formula, formula ce va da rezultatul dorit sau real: citesti intrebarea, prelucrezi ceea ce se cere, te uiti la Eul ideal, iti spui ca asta ai raspunde, apoi te uiti la viata reala, si raspunzi. Cand esti cinstit fata de tine insuti, raspunzi cu ceea ce este in realitate. Cand te minti si pe tine, raspunzi cu ceea ce ar fi ideal. Iar rezultatul este unul care te unge la suflet (daca ai raspuns cu ceea ce visezi sa fii) sau unul care te dezamageste, daca raspunzi cu ceea ce este real. Dar in general, rezultatul este unul mediu, adica raspunzi cand cu unul, cand cu celalalt Eu, in functie de importanta domeniului atins in ierarhia ta personala a valorilor.
Cat despre dependenta, acel obicei, in general, tinde ssa devina o manie, o obisnuinta ce cu greu vei vrea sa renunti. Daca iti afecteaza foarte mult sanatatea fizica sau psihica, o vei schimba, vei trece la ceva ce te afecteaza mai putin, dar nu vei renunta. Suma tuturor lucrurilor negative ce le faci vis-a-vis de tine va ramane constanta. Va avea un rezultat bun sau satisfacator doar atunci cand vei putea prelucra cu adevarat motivul frustrarii cu care este asociat.
Stiu ca este o lectura grea, si este greu de inteles punctul meu de vedere expus aici, dar mai cititi o data atunci cand sunteti odihniti sau cand sunteti mai dispus sa ascultati. De cine? Chiar de voi insiva. Atunci cand realizezi si iti spui ca ceva nu este in regula. Cautati adanc in voi, mergeti inapoi in timp si incercati sa realizati care este legatura dintre dependenta pe care o aveti si frustrarea corespunzatoare ei. Daca nu gasiti, puteti apela chiar la un psiholog, el va va ajuta sa realizati conexiunea. Atentie, munca este tot a voastra, el va incerca doar sa va ghideze, pentru ca voi sa puteti readuce acele lucruri vechi ce stau la baza frustrarii. Da, procedand astfel, puteti deveni chiar voi, acea persoana care nu va mai fi obligata sa raspunda dual unei simple intrebari. Bafta!
