Tatălui meu - Poezia de duminică

Tatălui meu

de Corina Nica

Mâinile muncite ţi le-aş săruta

Le-aş uda cu lacrimi, ţi-aş da viaţă

Te-aş îmbrăţişa şi ţi-aş asculta

Fiecare vorbă şi speranţă.

N-am vrut să te pierd şi nu te uit

Şi mi-e dor nebun de tine, tată,

Eşti prezent şi-acum la mine-n gând

Şi mi-e lacrima îndurerată.

Ar fi fost acum chiar ziua ta

Şi-ai fi stat la masă cu nepoţii

Gălăgia lor te-ar mângâia

Ţi-ar plăcea ca să ne vezi cu toţii.

Chiar şi casa noastră ţi-ar plăcea

Şi-ai aduce mamei iar garoafe

Din bucate-alese ai gusta

Şi-ai aduce vinuri în carafe.

Prieteni mulţi acasă ar veni

Să-ţi ureze toate cele bune

Tu te-ai bucura şi-ai oferi

Tot ce-ai adunat pe-această lume.

Iau în braţe dragii mei copii.

Aş fi vrut să pun pe masă tortul

72 lumânări! Dar, ştii?

Am pierdut cu tine, tată, totul…

Tatălui meu - Poezia de duminică

Read More

File de jurnal - Poezia de duminica

File de jurnal…

Corina Nica

Acoperind un pas greșit
N-am să invăţ nimic din viaţă,
Așa că, uite,-am indrăznit
Să joc cu cărţile pe faţă.

Ce poate pierde-un om sărman
Sau ce folos să se zdrobească?
Orice val merge spre liman
Și orice trudă e lumească.

Sărut o frunte de copil
Și mulţumesc divinităţii
Că suntem buni și suntem vii
Și credem in minuni cu toţii.

Zadarnic construim cu zel
Castele de nisip și vise
Și mâine traiul ni-i la fel
Și porţile sunt toate-nchise.

Că te-ar salva din labirint
Oricine poate să te mintă
Dar să nu crezi acel cuvânt
E doar un pas către ispită.

Salvează-te neapărat
Și- ndepărtează-te de toate
Că-n lumea ta ești om curat,
Sau doar o filă dintr-o carte.

Să nu alergi după măriri
Ce nici nu preţuiesc nimică
Fă-ţi viaţa șiruri de trăiri
Fără de umbre sau de frică.

File de jurnal - Poezia de duminica

Read More

Trandafiri, iubire, pasiune, fericire - nu doar simple cuvinte

Sunt o fire romantică, fără doar şi poate. Uneori exagerez, dar asta înseamnă să te laşi dus de val. Iubirea noastră pică în aceeaşi categorie, dar, ce este mai important, este reală. Şi nu o spun eu, ci micile şicane ce ni le joacă viaţa aproape zilnic. Şi care ne fac să simţim că suntem unul aproape de celălalt. Dar, deh, la ce te aştepţi, dacă trăieşti în secolul vitezei, ce pune accent pe timp şi bani. La capitoul cadouri, în schimb, intru în încurcătură. pentru că cei din jurul nostru au trecut la un gen de competiţie “cel mai frumos cadou”, la care eu, personal, nu doresc să particip. Cadourile materiale dese şi de valori mari ar putea crea chiar o prăpastie între noi. Şi, la urma urmei, ar fi cumpărate de noi, căci sunt salariile noastre în joc.

Cum aş putea oare să fiu îndeajuns de expresiv în alegerea cadoului pentru o dată specială? Să pornim rotiţele: romantism -iubire -pasiune -fericire -senzualitate. În primul rând înseamnă trandafiri. Trandafiri roşii!

Bun! Ceva ce să simbolizeze ataşamentul, grija faţă de a păstra iubirea noastră. Nu, casă nu intră în discuţie. Un inel intr-o cutie frumoasă şi stilată. Nu, căci la inele nu prea sunt pe aceeaşi lungime de undă cu ea. Nobleţe -trăinicie -durabilitate. Cu ce le-aş putea exprima?

Mă depăşeşte … dar îl întreb pe nenea Google, el le ştie pe toate… Poate imi spune mai multe despre acest capitol, flori online.

Hopa! Buchete de trandafiri cu trandafiri minunati, proaspeti, vibranti, absolut cuceritori!

 Evrika! Exact ce îmi doream. Comoara noastră în cufărul iubirii. Mai bine nici că se putea!

…..

Dacă vă întrebaţi de efectul buchetului de trandafiri, vă răspund arătându-vă poezia  primită de mine de la ea:

De când te ştiu încerc să te cunosc

Eşti pentru mine marea provocare

Şi am umplut, studiindu-te, jurnale

Şi te iubesc frumos, cu dor, cu rost.

Mi-e drag tot ce va fi şi tot ce-a fost

Căci tu îmi eşti misterul cel mai mare

Şi viaţa-n doi e farmecul prin care

Ieşim din cotidianul cel anost

Eşti bun şi drept şi vorba ta-i balsam

Şi-i o minune ce-am trăit noi doi

Căci nu speram, iubire, să te am.

Iar anii ce trecură peste noi

Însemnă doi copii ce-i legănam

Ţinându-ne de mână amândoi!

Pentru cei ce nu stiu ce este romantismul, iar un buchet de trandafiri este doar un instrument de manipulare, va voi spune doar definitia:

Rosa L. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbuști erecți, deseori spinoși.

Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele trandafirului sălbatic, „Rosa canina” care crește sub formă de tufișuri în regiunile aride, cu soluri calcaroase.

Like this:

Like Loading...

Trandafiri, iubire, pasiune, fericire - nu doar simple cuvinte

Read More

Sincere urări - Poezia de duminica

Sincere urări

 Corina Nica

Am tăiat în calendar zile multe fără tine

Bucurându-mă-n zadar de uitările senine.

Și forțând un zâmbet trist să-nțeleagă neiubirea

Setea mea de vechiul vis reaprinde amintirea.

N-ai știut ce ai și-ai șters infinitul de culoare

Pentru că n-ai înțeles sau că n-ai avut răbdare.

Într-un fel superficial ți-ar făcut mult rău, iubite,

Iar prezentul ți-e banal, plin de doruri risipite.

Cum sunt eu? Nici n-a contat. Și, probabil, niciodată

Ce simt eu cu-adevărat n-o știi inima-ți de piatră.

Dacă tu ești bine-așa, fără stropul de speranță

Eu te las în lumea ta și-ți doresc să ai o viață

Cam așa de întristată cum mi-e mie inima,

Cam atâta de bogată în iubire, ca a mea,

Tot atât de fără soare cum mi-s mie zilele

Și fără piper și sare cum mi-s mie nopțile.

Like this:

Like Loading...

Sincere urări - Poezia de duminica

Read More

Speranta - poezia de duminică

Speranta

de Corina Nica

De mana, amandoi ne-am ratacit

Si n-am pierdut speranta, ne-am iubit.

Involburata mare de regrete

Ne-a stins pe rand dorintele secrete.

Tu, tot aici, la bine si la greu,

Alaturi, suflet drag, imi esti mereu

Si nu am teama sa m-arunc defel

Cu tine in al vietii carusel.

Like this:

Like Loading...

Speranta - poezia de duminică

Read More

Dragului meu -Poezia de duminica

Dragului meu

Corina Nica

Numai tu, dragul meu, stii sa vii-n zori cu flori

Si sa-mi dai c-un suras ai iubirii fiori.

Mi-esti aproape mereu, si la bine si greu.

Cand eram doi copii eu stiam c-ai sa vii

Insa cat de frumos ai venit tu pe jos

Pentr-un singur sarut drum lung ai strabatut.

Astazi nici in povesti asa dor nu gasesti

Te iubesc ca atunci, chiar de azi avem prunci.

Am privit in tablou chipul meu, chipul tau

Langa mine dormeai si in vis suradeai.

Esti mai tanar ca ieri, mai frumos si mai bun

Si-ti repet: te iubesc si mai tare acum.

Toata grija ce-mi porti si increderea ta

Sunt atat de adanc scrise-n inima mea,

Fara tine nu vreau nici o clipa sa stau

Si te caut mereu. Te iubesc, sotul meu

Dragului meu -Poezia de duminica

Read More

Nu-i aşa -Poezia de duminică

Nu-i aşa?

de Corina Nica

Nu-i aşa că duminicile s-au inventat să ne iubim?
Nu-i aşa că lecţiile triste ne-au învăţat să trăim?
Nu-i aşa că mânuţele copiilor sunt cele mai frumoase flori?
Nu-i aşa că peste suflete când nu mai ard cad ninsori?


Nu-i aşa că prietenii sunt tot mai rari şi mai interesaţi?
Nu-i aşa că ne luptăm să ajungem rataţi?
Nu-i aşa că uităm tot mai des de Dumnezeu?
Nu-i aşa că ne rugăm şi facem bine mai greu?

Nu-i aşa că ne pândesc toţi aşteptând să cădem?
Nu-i aşa că nu mai ştim ce-i noroc sau blestem?
Nu-i aşa că se uită binele prea uşor?
Și că viaţa frumoasă va rămâne un dor?

Read More

Naşterea unui prunc - poezia de duminică

Naşterea unui prunc

de Corina Nica

Azi iert şi uit şi cred
De toate mă dezleg,
Azi cânt şi-ascult colind
Şi lacăte deschid,
Iubind.

Ştiu dragostea de mamă,
Ştiu pruncul ce mă cheamă,
Ştiu tot ce vreau să ştiu:
Că visul este viu!
Eu ştiu...

Un mic păstor născut,
(Al lumii început)
Pe toţi ne va salva
Prin inocenţa sa
Cândva...

Cumva, prin rugăciune,
S-a luminat o lume
Şi iată, a venit
Isus cel nesfârşit
Iubit.

Azi iert şi uit şi cred
De toate mă dezleg,
Azi cânt şi-ascult colind
Şi lacăte deschid,
Iubind.

Read More

România mea - Poezia de duminică

Sursa foto: Trăiască România dodoloaţă!

România mea

de Corina Nica

Tu, Ţara mea în care m-am născut

Şi-am plâns şi am muncit şi am crescut,

Mi-eşti dragă ca o mamă-ndurerată

Pe care n-o voi părăsi vreodată.

Aici sunt limpezi ceruri şi izvoare,

Aici sunt oameni buni şi munţi şi mare,

Aici mai cântă păsări în păduri

Și mama coace pâini şi prăjituri.

Aici vecinu-ţi spune sărut-mâna

Și trece cu foloase săptămâna.

De ajutor ţi-e fiul tău în toate

Și cu credinţă te ajuţi c-un frate.

Bucata ta de pâine-i preţioasă

Dar fericit eşti când o-aduci pe masă.

Și poate n-ai averi şi nici dorinţe,

Dar ai valori şi vise şi credinţă.

Tu, Ţara mea, iubită ca o mamă,

Am să-ţi clădesc din versuri o icoană

Şi-am să vorbesc de tine-n lumea toată,

De România mea îndurerată!

Read More

Fire de praf - poezia de duminica

Fire de praf

de Corina Nica

Ce multe o să mai uităm
Și câte drumuri vom străbate
Până la țărmurile toate
Pe care toți le căutăm.

Și ce de lacrimi ne-or uni
Sau dezbina din dor sau ură

Și ce de gânduri ne durură
În încercarea de-a trăi.

Și dintre miile de valuri
Ce infinit ne agitară
Și ne ținură treji pe-afară
Nici unul nu ne-a dus la maluri.

Sunt multe cruci în cimitire
Ce-așteaptă reci să ne primească.
Și-n ele e mărirea noastră
Când vom rămâne amintire.

Așa că nu mai fiți nevrednici
Și nu vă semețiți degeaba
Căci noi și voi suntem doar prada
Pentru că nu suntem puternici.

Suntem doar fire dintr-un praf
Ce s-a lăsat ușor prin lume
Avem cumva ceva a spune
Ce ne va fi doar epitaf.

In memoriam Ovidiu Pacea.

Read More

Dulcețuri de fiori - Poezia de duminică

Dulceţuri de fiori

de Corina Nica

Îmi torni iubirea-n cupa plină
De flori de vis şi de licori
Amestecate cu lumină
Și cu dulceţuri de fiori.

Uimirile-mi alini c-un zâmbet
Şi te sărut de mii de ori.
Şi-ţi dăruiesc şi vers şi cântec
Şi ale inimii comori.

Read More

Teatrul vieţii - Poezia de duminica 21

de Corina Nica

Suntem numai mărunte pierdute fărâme

Pe scenele vieţilor noastre uitaţi.

Uneori, timpu-ncearcă timid să ne adune

În buchete de inimi, să ne aplaudaţi.

Suntem noi, trişti actori, avem zâmbetu-n geantă

Trecătoare ni-i faima, jucăm fericiţi

Piesa proprie, iată, trasată de soartă

Iar când cade cortina, ne stingem, cuminţi.

Read More

Te-am visat - Poezia de duminică 21

The Fever - Alexandra Marin

Te-am visat

de Corina Nica

În vis mi-ai apărut în cale,

Pe-un drum de frunze și petale.

Aveai același glas știut

Ce l-am iubit atât de mult.

Aceleași mâini ce le-am iubit, 

Aceiași ochi ce i-am dorit,

Atât de multe promisiuni

Ce-au fost, de fapt, numai minciuni.

Tu tot frumos mințeai în vis

Și te rugai cu glasul stins

Să te primesc din nou în prag

Cu zâmbet sincer și cu drag.

Îmbrățișați, ca altădat’

Îndrăgostit eu te-am visat.

Dar ce păcat! M-am înșelat.

Ți-a fost ușor când ai plecat.

Furtuni în suflet mi-ai lăsat.

N-a fost iubire, ci păcat

Și tot ce-am strâns frumos noi doi

A fost amar plătit apoi.

Te du, deci, suflet rătăcit

Și voi uita că te-am iubit

Și du-te și din visul meu

Că nu mai vreau să-mi fie greu.

Și nu mai vreau să mă gândesc

Cum ar fi fost să te iubesc 

Până la cer și înapoi

Și cum ne-am mai iubi noi doi.

Și nici nu-mi ești străin de tot

Cum mi-aș dori. Și-aș vrea să port

Un doliu veșnic după ea

După iubirea mea și-a ta.

(Corina NICA)

Read More

Dragoste secretă - Poezia de duminică 20

Dragoste secretă

de Corina Nica

Suntem tăcute umbre-ndrăgostite
Sub cerul de-ntuneric, senzual,
Ne acordăm cu timpuri nesfârșite
Și ne iubim cu patimă, banal.

Suntem străini și totuși, cu credință
De ani întregi ne căutăm pe-ascuns,
Ne regăsim secretul în dorință
Și-o clipă uneori ne e de-ajuns.

Am evoluat spre mai nebune gânduri
Și-am alungat ierni multe dintre noi.
Iubirea mea, citește printre rânduri
Și nu mai pierde drumul înapoi.

Sursa foto: Alexandra Marin - Unrealized dreams

Read More

Gândul de azi - poezia de duminica 19

Gândul de azi

de Corina Nica

Ce mare ești, copilul meu! Cât ai crescut!
Te iubesc mult, comoara mea, atât de mult!
Ți-am strâns în versuri -amintiri, copilăria
Jurnale-ntregi ți-am dedicat să-mi știi iubirea.

Ca pe o floare, ocrotit, să te știu bine
Cu drag, de griji te-am tot ferit. Și pentru tine
Nimic n-a fost fără de rost sau greu sau mult
Căci tu ești glasul ce mi-e drag să îl ascult.

Cât ai crescut, copilul meu, măsor uimită
Cum viața trece de nebună și grăbită
Cum clipe par atâția ani și pierd la număr
Când văd că mi-ai crescut deja până la umăr.

Și văd în tine mult mai mult decât se-așteaptă
O mamă simplă cum ți-am fost. Și, să fiu dreaptă,
Nu știu de merit eu să am un fiu ca tine
Atât de scump și-atât de mult mai bun ca mine.

Read More

Te iubesc - poezia de duminica 18

TE IUBESC

de Corina Nica

Nu este numai simplă amăgire 

Povestea noastră mai presus de fire. 

Tu nu ești pentru mine-o rătăcire,

Ești însuși visul tandru de iubire.

Te-am întâlnit de mult și sunt bătrână 

Dar am crescut ținându-ne de mână 

Și anii mulți au fost o săptămână 

Și tu stăpân al meu. Și eu stăpână. 

Și nu cunosc amarul lângă tine 

Căci știi să mă-ndulcești cu nemurire 

Iubesc argintul tâmplei tale scumpe 

Și tot ce dat a fost să ni se-ntâmple.

Read More

Despre noi - Poezia de duminica 17

Despre noi

de Corina Nica

EU nu pot să fiu TU 

Pentru că eu spun NU. 

EU nu vreau locul tău 

Că mi-l iubesc pe-al meu. 

TU spui ceea ce simţi 

Şi nici nu ştii să minţi. 

EU vreau de dragul meu 

Să uiţi de tot, mereu, 

Romantic, visător 

De mine iubitor. 

Şi vreau, iubite drag, 

Să-mi vii cu flori în prag 

Să-ţi dau, iubirea mea, 

Doar ţie dragostea. 

Read More

Progres? -Poezia de duminica 16

Progres?

Corina Nica

Nu mai primesc de mult scrisori

Și nici vederi de sărbători.

Le-au dat de-o parte indiscret

Mesaje seci pe internet.

Iar în cutia mea poștală

Facturi, notificări, reclamă!

Nimic de suflet ziditor

Ci doar profund întristător.

Copilul crede c-al meu frate

Trăiește-n laptop, nu departe!

Nu ne mișcăm pe scene vii,

Dansăm în fața unui Wii.

Read More

Flori de toamnă -Poezia de duminică 15

Flori de toamnă

Corina Nica

Respir din nou a dulce toamnă.

Bogate-s serile ce-nseamnă

Că-n flori mă-mbrac să te iubesc

Și-al meu poem e-așa firesc.

Mi-ești imn în suflet și-n cuvinte

Și-mi placi cum ești, așa cuminte

De parcă noi ne-am fi iubit

Și-n alte vremi, la infinit.

Te-am așteptat prin vis, prin versuri

Am căutat prin universuri

Un suflet geamăn iubitor

Care să simtă-același dor.

Și într-o toamnă-am fost mireasă

A celui ce-a văzut frumoasă

O viață simplă lângă mine

Și o speranță de mai bine.

Și te iubesc cu-același drag

Te-aștept ades cântând în prag

Îmbrac vestmânt de albe flori

Și zilele ni-s sărbători.

Read More

Poezia de duminica 14 - Vis de august

Vis de august 

Corina  Nica

De liniște picură timpul încet 

Mi-e dor de al dragostei cântec, 

De tine mi-e dor și la tine la piept 

Aș vrea să-mi topesc iar un zâmbet. 

 Să intri în casă și ușa s-o-ncui 

Tihnit să cinăm ca bătrânii 

Să-ți spun ce n-am zis până azi nimănui 

Să fim fericiți ca nebunii. 

 O floare din glastră să râdă privind 

La toată povestea frumoasă 

Geloasă, o stea să se stingă timid 

Când pleci și rămân la fereastră... 

Read More